Arterioscreloza

Arterioscreloza Uz intern: ifuzie de: paducel (50g flori uscate sau proaspete la 1l apa, infuzat 10minute), 3 cani pe zi; vasc (15g frunze proaspete la 1l apa, infuzat 10minute) se bea intr-o zi; decoct de anghinare (30g frunzela 1l apa, fiert 10minute) 2 cani pe zi; macerat de pastai de fasole, verzi sau uscate (100g la 1l apa, rece, macerat 10ore, dupa care se fierbe 15minute), 2 pahare pe zi.

Arsuri

Arsuri  Uz extern : pentru arsurile de gradul I si II cu intindere mica se aplica cataplasme cu morcovi, cartofi sau patlagele rosii, timp de 2ore; cataplasme cu frunze de salata, fierte si racite, cu frunze de varza bine spalate, cu spanac fiert in ulei si apoi racit, cu pulpa de pepene, cu ceapa cruda; comprese cu lapte fiert si bine racit, cu otet rece; cataplasme sau comprese cu decoct de samburi de gutui (20g la 200ml apa, fiert 10minute apoi racit); spalaturi sau comprese cu infuzie rece de flori de musetel; comprese cu infuzie rece de coada-soricelului; bai sau comprese cu infuzie de sunatoare sau muguri de pin.
Pentru arsurile produse de apa fierbinte : miere lichefiata, apoi acoperite cu un pansament; galbenus de ou. Basicile nu vor fi sparte, pentru a nu se infecta.

Anorexie

Anorexie  Uz intern: infuzie de maghiran (o lingurita la 200ml apa), cate o cana inaintea meselor principale; decoct aperitiv din: frunze si radacina de patlagina + coaja de salcie + radacina de leustean + radacina de marar (cate 10g din fiecare), fierte intr-un litru de apa, timp de 5minute - se comsuma filtrat si indulcit, cate 2-3 cani pe zi; vin aperitiv de pelin (40g frunze si flori uscate puse la macerat, timp de o saptamana, intr-un litru de vin alb, intr-un loc rece), se consuma filtrat, cate un pahar inaintea meselor principale; vin aperitiv din frunze de nuc (un pumn de frunze puse la macerat, timp de o saptamana, intr-un litru de vin rosu), se cosuma indulcit, cate o cana inaintea meselor.

Angina (durerea in gat)

Angina (durerea in gat)  Uz extern: gargara de mai multe ori pe zi, cu unul din urmatoarele preparate, indulcite cu miere : infuzie de : macese (20g la 1l apa, infuzat 10minute); flori de musetel (3 linguri la 200ml apa + 4g acid boric), frunze de dud uscate (40g la 1l apa, infuzat 10minute); urzici + petale de trandafir rosu + frunze de patlagina (cate o lingura din fiecare la 200ml apa); decoct de coaja de salcie (4 linguri la 200ml apa); suc de telina + cateva picaturi de zeama de lamaie (o parte sec de telina si 5 parti apa); apa calda + cateva picaturi de otet si zeama de lamaie; cataplasme pe partea anterioara a gatului, de mai multe ori pe zi cu : apa sarata, ceapa coapta, cenusa + sare (puse intr-un saculet de panza), praz fiert si apoi presarat cu piper; miez de paine imbibat in rachiu, apoi presarat cu piper.

Anemie

Anemie  Uz intern: infuzie de: frunze de nuc (20g la 1l apa, infuzat 15minute), cate o cana inainte de mesele principale; coada-soricelului (30g din varful florilor la 1l apa), 3 cani pe zi; cimbrisor (o ramura la 200ml apa, infuzat 10minute), cate o cana dupa fiecare masa, niciodata inainte.
Acest preparat nu se recomanda copiilor: Pentru adulti : vin de flori de salcam (20g infuzate intr-un litru de vin rosu foarte fierbinte); vin de melisa + roinita (20g frunze si flori la 1l de vin alb, fiert cateva minute, apoi lasat sa se raceasca, se consuma filtrat, cate un pahar mic inainte de masa.

Ameteala

Ameteala  Uz intern: infuzie de menta (30g la 1l apa, infuzat 10minute); lamaita (30g la 1l apa, infuzat 10minute) 2-3 cani pe zi.Preparatele se cosuma calde.

Alopecie

Alopecie  Uz extern: cresterea parului: frectii zilnice ale pielii capului cu: decoct de coada-soricelului (50g la 1l apa, fiert 10minute); decoct de radacina de lipan (30g) + urzici (30g) + laptuci (30g), fierte intr-un litru timp de 15minute.
                                  intarirea parului: dupa spalare parul va fi clatit cu: infuzie de lipan (50g la 1l apa, infuzat 10minute); decoct de urzici (50g la 1l apa, fiert 10minute).
                                 impiedicarea caderii parului: frictionarea capului, de 2 ori pe zi cu urmatorul preparat: frunze proaspete de merisor, maruntite (60g) + rozmarin (60g), puse la macerat timp de 15zile intr-un litru de alcool de 60grade, cu agitarea vasului in fiecare zi (se va folosi numai preparatul filtrat); frictionarea capului cu infuzie de busuioc (150g frunze proaspete la 1l apa, infuzat 20minute).
                                 impotriva matretii: frictionarea capului cu: infuzie de frunze de castan (60g la 1l apa); decoct de coaja de stejar si de plop pisata (30g din fiecare la 1l apa, fiert 20minute fara acoperirea vasului); suc de urzici (50g) + 2 linguri de ulei de ricin; dupa spalare si clatire, capul va fi frictionat cu: decoct de sapunarita (30g la 1l apa, fiert 10minute, racit si filtrat); decoct de cimbru + coaja de mesteacan + urzici + lipan (cate o lingura din fiecare la 1l apa, fiert 10minute).

Alergie

Alergie  Uz intern: ifuzie de: trei-frati-patati (1lingura de planta uscata la 200ml apa), 2-3 cani pe zi - rezultate foarte bune in cazul urticariei); flori de coada-soricelului (o lingura la 200ml apa), 2 cani pe zi; trei-frati-patati (50g) + flori de coada-soricelului (10g) + flori de lavantica (5g) + talpa-gastii (20g) + radacina brusture (15g), din acest amestec se ia o lingura, peste care se toarna o cana de apa fiarta; se consuma 2-3 cani pe zi timp de o luna.

Alcoolism

Alcoolism  Uz intern: infuzie de seminte de patrunjel (2g la 200ml apa), o cana la mesele principale; decoct de patrunjel (50g frunze si putina coaja de lamaie sau portocala, la 1l apa, se fierbe pana la injumatatire si se pastreaza la rece), o lingurita in fiecare dimineata pe nemancate; praz (fire taiate marunt, apoi fierte intr-un litru de apa timp de o ora), 3 cani pe zi; ardei sau coaja de revent (10g din fiecare la 1l apa, fierte 15minute, apoi lasate 12ore intr-un vas acoperit), 2 cani pe zi; macerat de ceapa (500g ceapa cruda, zdrobita si pusa la macerat intr-un litru de apa pentru 24ore), 3 pahare mici pe zi.

Aerofagie (balonare)

Aerofagie (balonare)  Uz intern: infuzie de: izma, tarhon sau maghiran (25g la 1l de apa, infuzat 10minute), o cana dupa mesele principale; flori de coada-soricelului (2linguri la 0,5l apa infuzat 10minute), se bea intreaga cantitate intr-o singura zi; flori de musetel (2lingurite la 200ml apa, infuzat 20minute), 1-2 cani pe zi.Preparatele vor fi folosite numai calde.

Acnee

Acenee  Uz intern: infuzie de coada soricelului (20g flori sau frunze la 1l apa, infuzat 10minute), o cana pe zi; infuzie de macris (20g frunze sau 40g radacina la 1l apa, infuzat 10minute) cate o cana dimineata si seara; ceai de urzici (oparite), un litru pe zi.
               Uz extern: badijonaj cu decoct de arnica (30g flori la 1l apa se fierbe 4-5minute), de mai multe ori pe zi; infuzie de brusture (25g la 1l apa); infuzie de conuri de hamei (o lingura la 100ml apa); decoct de salata (100g la 1l apa); otet de hrean; bai de aburi la fata cu apa simpla sau decoct de musetel, fan, paie de ovaz, apoi tamponari cu apa rece.

Abces

Abces  Uz extern: bai sau comprese locale cu infuzie calda de musetel sau nalba; cataplasme calde cu: usturoi zbrobit, ceapa coapta, foi de varza fierte in apa, frunze de soc zdrobite si fierte in apa si otet cu putina sare, frunze de tutun muiate in alcool, macris amestecat cu faina si untura de porc, miez de paine amestecat cu suc de praz sau lapte.

Metode de folosire si preparare a plantelor medicinale

Infuzia (ceaiul)  este forma cea mai obisnuita de extractie a substantelor active din plante si consta in tinerea lor in apa clocotita timp de apox.15 minute.Astfel, intr-un vas smaltuit sau de portelan se pun 1-2 lingurite de planta maruntita peste care se toarna un sfert de litru de apa clocotita (250ml). Vasul se acopera si se lasa 15min. amestecandu-se din cand in cand.Dupa 15min., ceaiul se strecoara si daca este absolut necesar, se indulceste.In cazul diabetului, al unor afectiuni ale stomacului manifestate prin diaree, ceaiul se bea neandulcit.
Cand nu se mentioneaza cantitatea se vor intrebuinta 5g la 100ml de apa adica 5%, pentru majoritatea plantelor; 4g pentru cele ce contin mucilagii: frunze si flori de nalba, flori de tei, de podbal, etc. si 3g pentru radacini. De retinut ca unele plante precum musetelul, izma, roinita, florile de tei, se prepara numai prin infuzie, deoarece prin fierbere uleiurile volatile (principiul lor activ) dispare.

Decoctul (fierberea)  este operatia prin care planta se amesteca cu o cantitate precisa de apa si se fierbe un anumit timp.Decoctul se strecoara fierbinte si se completeaza cu apa la volumul initial.Astfel, se iau 1-2 lingurite de planta maruntita si se pun intr-un vas smaltuit, apoi se toarna peste ele cca.300ml apa rece.Frunzele, florile si planta intreaga se fierb 10-15 minute, iar cojile si radacinile se fierb 30-40 minute.Dupa fierbere, decoctul se strecoara si se completeaza cu apa pana la 250ml.Prin decoct se prepara ceaiurile din plantele al caror tesut este mai lemnos, asa cum sunt radacinile si cojile.

Macerarea (plamadeala la rece)  se foloseste la prepararea extractelor apoase, a vinurilor, tincturilor si oteturilor medicinale,deoarece uneori principiile active se extrag printr-un timp mai indelungat al plantelor in contact cu mediul dizolvant.Sunt unele plante ca radacina de nalba, semintele de in, care se prepara numai prin macerare cu apa rece, fara a se mai fierbe.In acest caz, radacina de nalba sau semintele de in se lasa in contact cu apa rece o jumatate de ora, apoi se strecoara, iar lichidul, daca este cazul, se indulceste dupa gust.Plantele maruntite ce urmeaza a se macera cu apa vor fi spalate in prealabil.Maceratiile se prepara numai la temperatura camerei (15-25grade).In general durata maceratiilor la care dizolvantul este apa nu trebuie sa depaseasca 6-8ore de preparatie, deoarece unele microorganisme gasesc un mediu propice dezvoltarii lor.In timpul macerarii, recipientul se agita din cand in cand.Dupa trecerea timpului indicat, maceratia se strecoara prin tifon, iar lichidul obtinut se completeaza pana la cantitatea prescrisa.Maceratiile apoase se prepara pentru cel mult 24ore si se pastreaza la rece, in sticle de culoare inchisa.

Digestia (plamadeala la cald)  este tot o macerare a plantei cu un dizolvant oarecare.Spre deosebire de macerare, digestia se face la cald, la temperaturi de 40-60grade.In acest mod se prepara unele uleiuri medicinale, de exemplu cele de sunatoare sau de musetel.Vasul in care se afla planta maruntita impreuna cu uleiul se asaza pe o baie de apa clocotita si se fierbe 2-3ore, amestecand din cand in cand.Uleiul se strecoara si se pastreaza in vase de capacitate mica (sticlute mici), la rece.

Cataplasma (oblojeala)  este un preparat de consistenta moale, care se obtine din planta maruntita, amestecata cu apa pana ce se formeaza o pasta.Aceasta pasta se pune intre doua bucati de panza si se aplica pe zona bolnava.In acest mod se prepara cataplasma cu mustar, care se pregateste cu apa la temperatura camerei.La prepararea cataplasmei de in se foloseste apa fierbinte.Daca avem la indemana plante proaspete, acestea se spala si se aplica direct pe zona bolnava (de exemplu foile de patlagina au proprietatea de a vindeca infectiile, ranile deschise, extragand puroiul.

Tincturile (esentele) medicinale  se obtin in general prin tratatrea plantelor maruntite cu alcool de diferite concentratii (30-40grade) timp de 12-14zile, la o temperatura de 20-25grade celsius.Acestea dupa strecurare, sunt solutii extractive alcoolice mai concentrate decat ceaiurile.Se folosesc pentru uz intern, administrandu-se cu picatura, in putina apa sau pe zahar.Se pastreaza in sticlute mici,inchise la culoare, dotate cu picurator, la rece.

Siropurile medicinale  sunt solutii extractive apoase, la care se adauga zahar (640g zahar la 360ml apa).Siropurile din plante medicinale se prepara dizolvand zaharul intr-o solutie (infuzie sau decoct) ce contine substantele medicamentoase sau aromatice aflate in plante.Dizolvarea zaharului se face la rece sau la cald.Siropul se prepara in vase smaltuite.Apa care se evapora in timpul fierberii se completeaza cu apa fierbinte.Siropurile se strecoara fierbinti prin tifon, direct in sticle uscate de capacitate mica, se umplu complet si se astupa imediat, fara a lasa aer in interior.Dopurile se fierb in prealabil si se fixeaza imediat ce sticlele au fost umplute, dupa care se parafineaza si se pastreaza la rece.

Vinurile medicinal  se prepara prin macerarea plantelor maruntite, folosindu-se 30-50g de planta pentru 1000ml vin de buna calitate (natural).Macerarea se face la temperatura camerei.Dupa 7-8zile continutul se strecoara si se stoarce.Se lasa in repaus 24ore, apoi se filtreaza printr-o panza deasa sau prin hartie de filtru.Se adauga, daca este cazul, zahar dupa gust si se completeaza cu vin pana laun litru.

Oteturile medicinale  se prepara prin macerarea plantelor maruntite in otet de vin, la temperatura camerei, timp de 7-8zile.Dupa trecerea acestui timp, continutul se strecoara prin panza si se stoarce, iar lichidul obtinut se completeaza cu otet pana la cantitatea initiala de la care s-a pornit.Pentru prepararea oteturilor medicinale se folosesc plante aromatice in proportie de 5-10g la 1000ml otet.Oteturile medicinale se intrebuinteaza numai pentru uz extern.

Recoltarea,uscarea si pastrarea plantelor medicinale.

Recoltarea  Exista culturi de palnte medicinale de unde plantele se recolteaza fara dificultate nefiind asociate cu alte plante, confundate cu alte plante si neexistand riscul de a fi poluate.
Insa o atentie deosebita este necesara in cazurile in care plantele se culeg din flora spontana, cand trebuie gasit locul si foarte important trebuie cunoscuta bine planta pentru a nu se face vreo confuzie.
In functie de planta medicinala cautata, perioadele optime de recoltare se intind de primavara pana toamna tarziu.Acestea sunt:
- pentru frunze, la inceputul si dupa perioada de inflorire;
- pentru flori, la inceputul perioadei de inflorire;
- pentru fructe, cand acestea sunt coapte bine;
- pentru tulpina, dupa coacerea fructelor;
- pentru radacina, toamna sau primavara.
Recoltarea se face in zilele insorite, dupa ridicarea soarelui, pentru a se usca de roua, deoarece este recomandabil ca plantele sa nu fie acoperite de praf, sa nu fie ude, dar nici ofilite de soarele puternic.Se culeg doar plantele sanatoase si viguroase, care nu sunt trecute, scuturate sau cazute.

Uscarea  Dupa recoltare, plantele trebuie ferite de soare si praf, deoarece nu se spala.In cazul in care se culege o planta cu tulpina, aceasta se taie marunt.Frunzele, florile, tulpina taiata marunt, se asaza pe o panza curata sau o hartie simpla(netiparita), pentru a fi uscate, numai la umbra sau in incaperi (camara,beci,pod) bine aerisite si ferite de praf. Radacinile si scoarta sunt spalate bine, apoi se taie marunt, dupa care se pun la uscat.Se pot usca si in cuptor, cu conditia ca temperatura sa nu depaseasca 35 de grade. Fructele se spala si se usuca in aceleasi conditii ca si radacinile.

Pastrarea  Plantele medicinale recoltate si uscate in conditiile aratate mai sus, trebuie pastrate in cutii de carton sau pungi de panza/carton, la loc uscat si ferit de lumina permanenta.Nu se folosesc pentru pastrare recipiente de tabla, pungi de plastic, sticla transparenta, etc.Pastrarea in conditii necorespunzatoare, precum si o durata mai mare de un an, conduce la diminuarea principiilor active si deci a eficientei acestora.

Rituri de culegere a plantelor

Anticii nu s-ar fi gandit niciodata se plece sa erborizeze cu nasul in vant, inarmati cu un simplu paner si un foarfece.Recolta plantelor medicinale trebuia sa se efectueze dupa un ritual precis, destinat sa le sporeasca puterile in mod magic sau mistic.
Astfel, in Grecia Antica, de exemplu, culegerea busuiocului era interzisa femeilor.Busuiocul era denumit si "planta regala".Oficiantul ce se insarcina sa culeaga pretioasele tulpini se imbraca in haine noi, lipsite de orice element metalic, si trebuia sa evite orice contact cu o femeie impura.Inainte de a incepe, el isi purifica mana dreapta stropind-o cu apa provenita din trei surse diferite, cu ajutorul unei crengi de stejar.Culesul salviei impunea o tunica alba si picioarele goale, iar folosirea de ustensile de fier in timpul culesului era interzisa.
Romanii se dovedeau si mai atenti, ceremonialul lor incepand mai devreme.Preotii lui Marte sareau peste culturile de plante sacre pentru a cere zeilor o recolta frumoasa.
Orientul isi avea si el partea sa de ritualuri complexe.In timpul imparatilor Chinei, culegatoarele de ceai imperiale (fecioare cu varsta de cel putin 14ani) imbracau in fiecare zi cate o rochie si manusi noi parfumate.Ele aveau obligatia de a-si improspata respiratia si-si indeplineau serviciul intr-o liniste absoluta.
Tibetanii, mai stiintifici, calculeaza cu precizie data recoltarii plantelor pentru a profita la maximum de influentele astrale.
Dar nici noi nu suntem mai prejos: pentru a fi binefacatoare, salvia ar trebui culeasa in zorii zilei de Sfantul Ioan (24iunie), cand prima raza de soare atinge cel mai inalt munte din imprejurimi. Dar daca locuiti la campie? Din fericire, cele mai multe dintre ritualurile de culegere sunt mult mai simple si mult mai convenabile totodata: satenii se reunesc cu ocazia sarbatoririi Sfantului Ioan, pentru o mare operatiune de recoltare de plante medicinale, urmata de petreceri populare in jurul focului.
Se mai obisnuieste sa se culeaga o combinatie de plante medicinale - in general in numar de 7, cifra magica prin excelenta -, din care se prepara o infuzie numita "dintr-o mie de flori" sau o bautura curativa alcoolica, utilizate ca remedii universale.

"Pasunile si colinele sunt farmacii." (Paracelsus)

Cine a inventat ceaiul de plante? Probabil vantul, lasand sa cada o frunza sau o floare intr-un vas cu apa clocotita. Chiar si stramosii nostrii indepartati consumau macerate primitive de plante (in apa rece) inainte de descoperirea focului, eveniment datat de istorici cu cca. 500.000 de ani i.Hr.